Nu stiu sa pierd…

hi-loserAm o mare problema… nu stiu sa o incadrez in vreo categorie, adica daca e problema de personalitate…  psihica…  sau…

Problema mea este ca eu nu stiu si nici nu suport sa pierd ( asta fiind descrierea in termeni generali) . Deci eu nu stiu si nici nu suport sa pierd sau sa fiu invinsa… Gandul ca nu am reusit ceva ce mi-am propus ma innebuneste, in afara faptului ca provocarea devine si mai mare imi tot framant nervii unde am gresit, de ce am gresit, si tot asa… Am impresia ca cei din jurul meu se asteapta sa reusesc tot timpul (o fi paranoia???).

Nu pot explica senzatiile nervoase pe care le simt atunci cand pierd, ciuda… manie…( intr-un limbaj mai de mahala oftica…) cam asta e starea mea.

Iar daca exista in jurul meu persoane care tin sa imi reaminteasca esecul… starea imi este amplificata maxim… si mai intervine si un sentiment de jena/rusine… simt ca am dezamagit… Si cel mai rau ma simt atunci cand stiu ca cineva se baza pe ceea ce eu trebuia sa realizez si nu am realizat… mustrariile de constiinta sunt la cote ridicate…

Singurul lucru ok in starea asta e ca nu incerc sa dau vina pe altii, pe conjunctura sau pe  nu stiu ce altceava… clar pentru mine singurul vinovat cand pierd/nu reusesc ceva sunt eu… Iar in ideea asta nici nu incerc sa „sap” pe cei ce o data cazuti m-ar face pe mine sa „castig”…(macar atat… ca ce lectii imi tin eu mie… nu cred ca isi inchipuie cineva)

Totusi cu toate aceste trairi nu ezit sa ma „arunc” sa fac lucruri greu de realizat sau  sa intru in competitii… fiindca de cele mai multe ori imi ies lucrurile propuse…

Asadar… nu stiu daca ceea ce simt eu e ok… sau nu, sa invat sa pierd… cred ca-i mai aiurea (ciudat sa iti doresti sa inveti sa fi loser… zic eu) si cred ca trebuie sa ai „setarile” astea facute de la inceput… nu cred ca se poate face setarea de loser in timp…

Sa stii sa pierzi oare este o arta? Sa fi ok cu tine dupa ce ai iesit pe locul II sau nu ti-a reusit ceva? Daca e o arta… clar eu nu o stapanesc…

8 gânduri despre “Nu stiu sa pierd…

  1. Hello, ce pot sa zic, nici mie nu mi place sa pierd, e un lucru greu de inghitit si anume esecul, dar sa tinem minte totusi ca si esecul face parte din viata nostra, el este menit sa ne faca sa invatam din ce am gresit si cuvantul cel mai important sa mergem mai departe. Sa trecem peste, daca ramai prea mult pe gandul ca unde ai gresit, alte oportunitati trec pe langa tine, trebuie sa fie un echilibrul totusi. Dar hey, cine sunt eu sa iti zic ce sa faci nu? Tu stii mai bine, am avut si eu o groaza de esecuri, profesionale, personale, dar important e sa treci peste, sa te bucuri totusi de viata! Ciao…ne mai citim😛

    • De obicei invat din greseli, si incerc sa nu le mai repet… In ceea ce priveste bucuria de a traii… la mine exista la cote maxime…

  2. Daca ai si esecuri in viata, nu inseamna „sa fii looser”. Daca n-ai sti ce inseamna esecul, cum te-ar mai putea bucura izbanda?
    Totusi, „sa nu stii sa pierzi” nu consider a fi neaparat o problema, atata timp cat esti constienta ca exista si acest risc. Sa stii ca poti si sa pierzi, te determina sa lupti mai aprig pt reusita.

    PS: Ce ai de spus, insa, despre cei care nu stiu sa castige?
    exista si din acestia. oameni pt care a fi pe locul I reprezinta ultimul scop al vietii lor. caci odata aflati pe acea pozitie, n-ar sti cum sa se poarte.

    • Ohhooo ce provocare din partea ta Claudiu…
      Cei ce nu stiu sa castige… sunt cei „setati sa fie losers”… sunt persoane slabe, sunt oamenii care au tot timpul nevoie de cineva care sa le sopteasca pe unde sa o ia in viata, ce decizii sunt ok… dupa parerea mea in aceasta categorie sunt inscrisi foarte multi din cei ce incearca varianta sinuciderii la orice urma de esec… sau cand descopera ca nu are cine sa ii indrume…

  3. Te inseli. Atata timp cat nu stiu s acastige, inseamna ca doar esecul le „coloreaza” viata. si astfel, n-ar avea de ce sa doreasca sa se sinucida.
    Esti foarte subiectiva si rea in aceasta parere.
    Nu orice om din lume isi doreste locul I.
    Tu esti genul d eom care n-ar aramne pe locul doi, pt a lasa, de exemplu, pe cineva drag sa urce pe prima treapta. Dar sunt oameni pt care asta e o bucurie mai mare decat sa fie ei acolo.
    Stii… cred ca se numeste modestie.
    Nu ma refeream la cei care vor, dar nu pot si nu stiu cum sa fie pe primul loc. ci la cei care chiar nu isi doresc asta.
    „setati sa fie loosers”… hm! imi pare rau ca privesti viata doar din perspectiva ta. aminteste-ti de comentariul raspuns al tau, la aberatiile mele, cand vorbeam despre taximetristi. e un talc si pe acolo.
    Zi frumoasa.

    Si nu uita: omul zilei esti doar pentru o zi!

    • Poate gresesc… dar nu pot privi altfel problema asta, eu asta sunt imi place sa fiu prima, si crede-ma cea mai mare pedeapsa pt mine este locul II… poate fi oricare altul dar nu locul II…
      Mi-ai dat un exemplu care ma pune pe ganduri… si cred ca da nu-s prea modesta (cred ca modestia este masca mediocritatii) si ca sa las liocul I ar trebui sa simt ca nu il merit…
      Omul zilei poate este pt o zi… dar poate fi in fiecare zi.

  4. Salut!
    Am dat de pagina ta dp google,in seara asta am pierdut ceva,si ma simt la fel,am scris Nu stiu sa pierd pe google,si iatama aici,am citit ce ai scris si sunt 100% perfect ca tine,parca am fii gemeni..=/

    • Ce sa zic… cred ca e mai ok sa nu stim sa pierdem si sa suferim rareori cand se intampla… decat sa acceptam locul II si sa ne fie foarte comod.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s