Ganduri…

1

Simt ca nu vreau sa mai stiu de nimeni si de nimic…. Simt ca cel mai bine ar fi sa ma rup de tot ce inseamna ultima perioada (oameni si locuri) sa imi vad de viata mea in continuare… sa fie o amintire doar …

Dar exista ceva ce ma face tot timpul sa ma gandesc… sa vreau sa fiu in locurile alea… in compania oamenilor aia… si totusi  toate astea ma fac sa sufar… poate este masochism… sau poate doar dorinta de a nu rupe definitiv si irevocabil contactul cu “un cineva”… ( nu vreau sa fiu inteleasa gresit… oamenii nu au nici un amestec in suferinta mea… sunt oameni de calitate  cu care imi face placere sa fiu… )

Sunt clipe cand imi doresc sa pot uri un om cu aceeasi pasiune cu care il iubesc… poate ura ar reusi sa ma faca sa fiu realista, sa incetez sa visez cu ochii deschisi… sa imi propun “lupte cu morile de vant”…  teluri practic imposibil de atins…

Nu ma mai recunosc… ma uit in oglinda si nu mai vad persoana plina de optimism… tot timpul cu zambetul pe buze… persoana care putea face pe oricine sa zambeasca… Vad o persoana chinuita de intensitatea propriilor trairi… chinuita de orice clipa care trece si parca o indeparteaza de ce isi doreste… vad o persoana cu sufletul trist si ranit…

Ma simt  respinsa de gesturi… iar apoi chemata de priviri… incurajata de multe cuvinte… sau rapusa de doar doua…

Mi-am dorit mult timp sa iubesc… daca stiam ca este atat de greu si dureros nu mi-as fi dorit asta niciodata… ramaneam mai saraca dar fara dorinta de a uri cu pasiune… ramaneam mai goala sufleteste… dar plina de vise cu printi, printese si iubiri ca in basme…

Am devenit mult prea filozofica… vorbesc in “dodii”… am ajuns sa inteleg decat eu ce spun… oare cat va mai dura lupta ce se da intre mintea si sufletul meu? Cand va ceda sufletul puterii ratiunii? Cand voi deveni iarasi EUEU cea pe care o cunosc, vesela, increzatoare, optimista, plina de viata?

Am fost, sunt si voi fi o luptatoare… iar asta imi da puterea sa cred ca voi fi iarasi EU… sper… cat mai curand.

Anunțuri

7 gânduri despre “Ganduri…

    • Nu conteaza cum il cheama… Ceea ce conteaza este ca in viata tot ceea ce se intampla „doare, ustura si trece” , iar la mine a durut (rau de tot)… a usturat( la fel de rau) iar acum constat ca a inceput sa treaca (mai ustura putin la atingere :D)

    • O, da !!! Spre marea mea bucurie am reusit sa trec peste starea asta… au ramas ceva sechele, dar este totusi ok… In mod sigur toata intamplarea asta m-a facut mai puternica…

    • De obicei nu fac comentarii…acum insa fac o exceptie,ca o mica apostrofare la ceea ce spui…cat de greu poate fi sa te desparti de cineva ?nu sti niciodata ce va urma poate ca veti ramane prieteni sau poate nu ,dar un lucru sa nu uiti poate peste ani va veti intalni si poate iti vei aduce aminte de ce a fost candva frumos urat nu conteaza cum a fost timpul vindeca aproape tot….acum ce ai alege intre a vedea,a auzi si a simti acea persoana sau sa sti ca e pentru ultima data cand v-ati vazut pentru ultima data cand poate o vezi si o mai pti simti ….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s