Masturbarea…un subiect tabu

Despre sex, vorbim des…citim in paginile ziarelor…vedem tot felul de chestii legate de sex la televizor…dar, atunci cand vine vorba despre cel mai fundamental si inocent act sexual – masturbarea – toti, mai ales femeile, tac malc.

Om fi noi generatia cea mai dezinhibata de pana acum, dar masturbarea, cel putin cea feminina, suna murdar. Partea amuzanta este ca, desi toata lumea o face, majoritatea se feresc sa vorbeasca despre asta. Masturbarea poate face sa roseasca si cea mai dezinvolta si deschisa persoana.

Masturbarea este cea mai sigura si eficienta metoda de a invata ce anume te excita, ce nu, si cum poti ajunge mai rapid, sau mai placut la orgasm. Iar daca tu nu stii cum sa te exciti, n-ai nici o sansa sa-i arati partenerului cum s-o faca.

Putine dintre noi avem norocul de a ne incepe viata sexuala cu un partener care are rabdarea si priceperea de a ne ajuta sa ne descoperim propria sexualitate. Din fericire, toate acele mituri ce se invart in jurul masturbarii in adolescenta – perversitate, pacat, desensibilizare etc. – isi pierd din valoare odata ce inaintam in varsta si incepem sa ne cunoastem propriul trup.

Desi, in ziua de azi, vedem pe televizor nenumarate cupluri ce se tavalesc intre cearceafuri, masturbarea ramane rezervata numai filmelor porno. Ceea ce o face sa para un lucru si mai murdar.

Invita-ti partenerul in pat si spune-i sa te priveasca in timp ce tu te autosatisfaci. Nu va invata ceea ce iti place daca tu nu ii arati. Si ce alta metoda mai buna? Si nu te opri aici – invita-l si pe el sa o faca, fa si tu acelas lucru pentru el. Odata ce veti stii ce va place unul altuia sexul va deveni de 10 ori mai bun si mai satisfacator. Limbajul corpului spune multe, iar comunicarea este esentiala. Vorba ceea – o imagine spune mai mult decat 1000 de cuvinte.

5 gânduri despre “Masturbarea…un subiect tabu

  1. Majoritatea oamenilor pe care ii cunosc ar recunoaste mai usor o partida de sex in grup, decat ca obisnuiesc sa se masturbeze. Si din pacate, nu e vina lor!
    E greu sa identifici ideile preconcepute ale celor de langa tine, si e mai comod sa te incadrezi in tiparul social…

    • M-am saturat de tiparul asta social… exprimarea personalitatii, afirmarea ideilor proprii, asumarea faptelor tale … nu sunt lucruri care ne fac sa ne simtim mai bine cand ne uitam in oglinda?

  2. Candva, acum mii de ani, izolarea de grup insemna izolarea in jungla, in salbaticie, insemna condamnarea la moarte. De aici ni se trage aceasta fobie de a iesi din tipare, din subconstient – ne temem ca daca nu vom respecta tabu-ul, vom fi izolati, stigmatizati, şi ne vor manca salbaticiunile padurii…

    • Si totusi s-ar putea sa descoperim ca aceasta „condamnare la moarte” poate fi inceputul altei vieti, nu sunt de acord cu ideea de a „rade frumos” pentru a ne integra intr-un grup…

  3. Pingback: Tiparul social… « Anna's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s