iulie 26, 2009 la 18:24 (din suflet)
Tags: barbat, egoism, eu, filozofie de viata, incapatanar, om, persoana, sentimente
Sunt incapatanata ca asa sunt eu… de multe ori imi propun chestii aproape imposibil de realizat… uneori acele chestii nu se pot intampla, fiindca asa trebuie… sa nu se intample… tocmai am realizat ca ceva ce imi doream tare mult nu se va intampla NICIODATA… iar in clipa asta stiu ca nu se va intampla fiindca asa am hotarat eu, nu mai vreau sa “matur” cu mine pe jos, sa fiu dezarmata in fata unei persoane, si sa indur chestii. Uneori nu-i de ajuns sa iubesti, trebuie sa si intelegi si sa fi inteles… trebuie sa fi capabil sa renunti la o doza mai mica sau mai mare de egoism… si cel de langa tine sa faca acelasi lucru… trebuie sa existe aceeasi filozofie de viata la amandoi, am realizat ca nu exista nimic din toate astea… Nu vreau sa imi fac singura rau… sa imi ranesc sufletul si in acelasi timp sa fac rau inca unei persoane, foarte dragi mie, din clipa asta va exista pentru mine doar OMUL… nu BARBATUL. Poate asa ne va fi ok amandurora… sau poate nu, asta ramane de vazut. Nu vreau sa indepartez de langa mine un om pe care mi-l doresc aproape doar pentru ca eu simt mai mult, imi voi inabusi sentimentele… vor ramane o amintire, amintirea faptului ca am un suflet si ca la un momentdat am simtit… Simtirile nu au venit si nici nu au crescut fara a fi alimentate… au fost… si nu stiu de ce uneori am impresia ca inca mai sunt alimentate… poate este decat o impresie… sau… Nu stiu, este peste mine raspunsul… si nici cel putin nu mai vreau sa il stiu, am pus punct si… o voi lua de la capat, stiu ca pot, drept urmare voi reusi.
2 Comentarii
iulie 20, 2009 la 11:17 (din suflet)
Tags: Emeric Imre, Eugen Avram, folk, FolkFrate, mare, Marius Batu, marti, Mircea Baniciu, Nicu Alifantis, Nicu Vladimir, plaja, soare, vama veche, vara, Vlady Cnejevici
Vara… ce poate fi mai tare decat marea, palja, soarele si… ceva muzica buna…
Saptamana asta avem parte de toate astea in Vama Veche, la Papa la Soni, incepand de marti (21.07) cu o seara speciala FolkFrate ( in vizita), la Soni va fi o saptamana foarte “cantata” sau “cu cantec” cum vreti…
Scrieti un comentariu
iulie 17, 2009 la 10:06 (parerea mea)
Tags: afectiune, baiat bun, barbat, bou, jignire, masca, masgar, muncitori, orgasm, personalitate
Nu stiu de ce uneori cand vrem sa apostrofam un barbat il catalogam drept “magar”, “bou”, “porc”… cu ce au gresit animalele astea?
Pai cati magari ati vazut voi sa jigneasca, sa se ascunda in spatele unor masti de cai sa zicem??? Ooo dar oare cati barbati nu jignesc… nu sunt lasi si nu se ascund in spatele mastii de “baiat bun”? Nu stiu cati v-ati uitat la privirea unui magarus, dar va pot spune eu ca-i tare blanda, magarii sunt foarte afectuosi (spre deosebire de multi barbati…), mai sunt si muncitori… pot conduce o turma (nu exista turma de oi fara magar…nu?) si spre deosebire de anumiti barbati… isi pot face magaritele fericite
Asa ca, nu jigniti un barbat cand il faceti magar, mai degraba ii faceti un compliment… ca na … nu exista foarte multi barbati afectuosi, blanzi, muncitori, cu personalitate/spirit de lider si potenti in acelasi timp…
In ceea ce ii priveste pe purcelusi… sunt asa scumpi… rozalii, sunt amuzanti… cam jegosi uneori… dar… au farmecul lor. Porcii nu sunt lasi (se spune ca stiu dinainte ca vor fi sacrificati… si isi infrunta destinul) nu fac nazuri la mancare, nu inseala purcelusa intentionat (daca oamenii nu i-ar forta sa se reproduca cu mai multe femele ar putea fi fideli…) plus ca-i ofera orgasm de 30 de minute… (dragii mei atat porcii cat si purcelele au orgasm de 30 de minute) …si cand te gandesti ca barbatii sunt facuti porci… iar unii din ei nu sunt capabili sa produca un orgasm de 2 secunde partenerei…
Iar intre boi si barbati… ce asemanari ar fi? Aaaa stiu …… la fel ca si boii anumiti barbati nu pot… cel putin boii au fost candva tauri…
Deci eu de azi nu voi mai spune niciunui barbat ca-i bou, porc sau magar… nu vreau sa mai jignesc animalele comparand barbatii cu ele… au mult mai multe calitati decat unii barbati…
Iar voi, dragilor nu mai insinuati ca in fiecare barbat se ascunde un mic porc… si nici nu mai incepeti sa va cereti scuze cu replica “Stiu am fost un magar…” iar cand incercati replica “Sunt un bou…” ganditi-va daca ati fost vreodata tauri…
*As vrea sa se tina cont ca am folosit cuvintele “ANUMITI” si “UNII”.
2 Comentarii
iulie 14, 2009 la 13:45 (din suflet)
Tags: ainsela, blonda, drame, inteligenta, iubit, moral, oameni, orgasm, partener, psihic, tnselat
A insela – un verb trare urat, dar care defineste fiinta umana, nu cred ca exista persoana care poate spune ca nu a inselat… fie ca a inselat fizic, emotional sau cu gandul.
Ma gandesc ca noi oamenii de cele mai multe ori facem adevarate drame din inselatul fizic, dar daca stau sa ma gandesc dramatic este sa fi inselat emotional… poate daca fizic se mai pot gasi scuze… pentru partea morala oare ce scuze sunt? Teoretic in clipa in care ne alegem un partener(a) cautam ca din punct de vedere moral, psihic si emotional sa avem cam aceleasi valori… de aici ideea mea ca este mult mai grav sa fim inselati emotional…
Daca iubitul meu s-ar culca cu o blonda cu cracii pana in gat… nu m-ar durea la fel de rau cum m-ar durea sa stiu ca se implica foarte tare in problemele (emotionale sau nu…) ale altei tipe, ca prefera sa impartaseasca cu ea anumite trairi care din punctul meu de vedere ne-ar apartine doar noua ( sau in primul rand noua)… sa sacrifice intr-un fel o parte din timpul nostru in favoarea ei. Cel mai putin cred ca m-ar deranja sa ma insele cu gandul… pana la urma cu totii avem fantezi.
Nu conteaza cum inselam,fizic, emotional sau cu gandul, atunci cand inselam in primul rand ne inselam pe noi si apoi pe cel de langa noi…
Eu personal (m)-am inselat in cursul existentei mele, lucru de care nu pot spune ca sunt mandra, dar cel putin sunt multumita ca am inselat doar fizic, nu am inselat emotional…
Asa cum imi doresc ca inteligenta mea sa aiba parte de orgasme, imi doresc sa am parte si de fidelitate emotionala… oare cer prea mult?
Scrieti un comentariu
iulie 10, 2009 la 09:52 (din suflet)
Tags: balaur, basme, copil, copilarie, cuvant, inocenta, mangaiere, oameni, paradis, povesti, print, printesa, sinceritate
As vrea sa fiu din nou copil… sa pot trai in acea lume minunata, in lumea culorilor pastelate… in lumea in care binele iese triumfator mereu… in lumea in care printul si printesa traiesc fericiti pana la adanci batraneti… sa imi pot crea propriul basm, sa imi pot creiona asa cum imi doresc printul (sau broscoiul pe care il voi transforma in print)… castelul fermecat… oglinda magica…condurii auriti… rochia fermecatoare…
Nu cred ca exista perioada mai frumoasa decat copilaria… consider copilaria paradisul vietii… un paradis pe care din pacate atunci ne dorim sa il parasim sa devenim “oameni mari” si vai cat de rau ne pacalim…
Cat as dori sa mai pot avea inocenta de atunci, sa cred in tot ce-i bun… sa fiu convinsa ca balaurul va pieri indiferent cate capete are… sa nu ma indoiesc de puterea sinceritatii… sa ma pot bucura de orice cuvant, de orice mangaiere… sa nu ma gandesc daca cuvantul sau gestul tandru ascunde ceva… sa pot imbratisa fara sa ma gandesc daca se cuvine sau nu… sa pot rade sau plange fara sa ma intereseze daca se uita cineva… sau ce vor crede altii…
Dar din pacate nu mai pot fi copil… trebuie sa invat sa traiesc intr-o lume in care exista si nuante de gri… in care sinceritatea uneori este considerata rautate… in care in spatele unui cuvant frumos sau a unui gest prietenos se poate ascunde o intentie nu la fel de frumoasa… in care nu sunt nici printi si nici printese… nici cel putin zane bune… sunt doar oameni, mai buni sau mai rai…
Totusi undeva in sufletul meu exista basmul… exista printul… calul alb… si chiar si balaurul cu multe capete, dar care ca in orice basm va fi invins iar printul si printesa vor trai fericiti pana la adanci batraneti.
5 Comentarii
